Județul Sibiu – poarta de Sud a Transilvaniei

Bun venit în Județul Sibiu! Indiferent de direcția din care sosiți, vă aflați în centrul României și poarta de Sud a Transilvaniei. Veți găsi aici o împletire intre tradiție și modernitate și Afla mai multe >>

Mărginimea Sibiului

Situată în zona Munţilor Cindrel, este o emblemă a civilizației pastorale românești și zona autentică de proveniență a celebrei telemea de Sibiu. În 2015, Comisia Europeană a acordat Mărginimii Sibiului titlul de Afla mai multe >>

Stațiuni balneare

Ocna Sibului şi Bazna sunt două staţiuni unde sulful, apa sărată şi nămolul pot face minuni în tratarea multor afecţiuni. În timpuri străvechi, romanii au inclus Ocna Sibiului într-o reţea complexă de Afla mai multe >>

Așezările săsești

În urmă cu 9 secole, coloniștii saşi au întemeiat în Sudul Transilvaniei aşezări bine organizate şi au dezvoltat meşteşuguri. Pentru că aşezările lor erau mereu în calea cotropitorilor, saşii au fost nevoiţi Afla mai multe >>

Zona montană

Întreaga zonă de sud-vest a județului este parcursă de relieful maiestuos al munților Cindrel, Lotru și Făgăraș. Puncte de interes principal: rezervațiile naturale Bâlea Lac și Iezerele Cindrelului, dar și celebrele șosele Afla mai multe >>

Municipiul Mediaș

În 2017 sărbătorește 750 de ani de atestare documentară. Cu străduţe înguste, clădiri vechi și fortificaţii puternice, are imaginea tipică a unui burg medieval. Cea mai bogată resursă naturală din zonă este Afla mai multe >>

Municipiul Sibiu

Un oraș în care istoria de sute de ani se îmbină cu modernitatea. În 2017, sărbătorește 825 de ani de atestare documentară și 10 ani de când a fost Capitală Culturală Europeană. Afla mai multe >>

daniela site 1 dec

  Aniversăm la 1 Decembrie 99 de ani de la înfăptuirea idealului național al tuturor Românilor: România Mare.
  La Alba Iulia, în ceea ce Iorga a numit „ziua mare și sfântă pentru neamul nostru”, 1226 de delegați întruniți în Marea Adunare Națională, au hotărât la 1 decembrie, în prezența a peste 100.000 de români, unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Regatul României.
  Acest moment îl considerăm cu toții simbolul Marii Uniri, pentru că a încheiat seria actelor de importanță istorică care au dus la construirea statului național român.
  Astfel, într-un mod aproape miraculos, în vâltoarea anilor primului război mondial, Basarabia și Bucovina au decis unirea cu România, iar proclamația de la Alba Iulia a fost finalul unui proces îndelungat și plătit cu multe jertfe.
  Suntem datori să pomenim aici munca în folosul țării a unor personalități importante, dar și a românilor de rând de pretutindeni, pentru ca unirea Moldovei și Tării Românești și eforturile de modernizare ale României în timpul domnitorului Cuza să fie posibile, pentru ca prin eroism și dragoste de țară războiul pentru independență să fie câștigat și regele Carol să proclame independența, pentru ca urmașul său, regele Ferdinand să primească și să accepte declarația Unirii și să rămână în istorie ca Ferdinand Întregitorul.
  Suntem datori să ne amintim în fiecare an nu doar de cei care au votat cu bucurie în Marea Adunare Națională, ci și de cei care au stat în tranșee în primul război mondial și au făcut posibilă recunoașterea României Mari prin Conferința de Pace de la Paris, de cei care, soldați fiind, au consolidat și apărat noile hotare, aducând steagul tricolor în Sibiu, în Cluj, în Baia Mare, Oradea sau în Sighetul Marmației.
  Suntem datori să mulțumim tuturor celor care au făcut posibile toate acestea.
  Tot Nicolae Iorga spunea, referindu-se la Unire că: „Mâine, după ce vom hotărî soarta pământurilor, la care ne uităm de atâta vreme, nu cu ochii plini de foame ai cuceritorului sălbatic, lacom de alte țări, ci cu ochii duioși ai fratelui care se uită la brazda pe care de două mii de ani fratele său muncește, (…) când vom fi stăpâni pe aceste teritorii, oare crede cineva că s-a isprăvit? Nu! 

(…) Unirea va trebui consolidată printr- o activitate complexă, permanentă, profundă, de durată”

  Datoria noastră de astăzi este să ducem mai departe moștenirea pe care o avem, să facem România prosperă și mai ales să ne gândim în fiecare zi că în afara granițelor se află români, frați de sânge cu noi, pentru care încă 1 decembrie nu este ziua bucuriei reîntregirii.
  A trecut deja un deceniu de când am participat cu toții la unirea României cu Europa în 2007 și avem astăzi șansa unică de a ne construi un loc și un nume în marea familie europeană, familie în cadrul căreia ne dorim cu toții să ne reunim toți românii, cât mai curând.

La mulți ani, români!
La mulți ani, România!

Daniela Cîmpean,
Președinta  Consiliului Judetean Sibiu 

 

 


sigla RGE Sibiu_2019_4x1_white_bluebg_romanian_square

 


Stema Uniunea EuropeanaStema RomaniaStema Instrumente Structurale

 

 

 

 E-REGISTRU – Realizarea și implementarea unui sistem informatic integrat la nivelul Consiliului Județean Sibiu și UAT-urilor partenere pentru gestionarea registrului agricol în format electronic


E-UAT- Sistem informatic integrat – Suport pentru dezvoltarea și creșterea eficienței serviciilor publice în județul Sibiu


 

Daniela Cimpean la CJ Valcea1

Daniela Cîmpean cooperează cu omologii din Vâlcea și Argeș pentru proiecte de interes major ca autostrada Sibiu – Pitești

Exercita-ti dreptul de cetatean

Scrie presedintelui

www.cjsibiu.ro folosește cookies. Continuarea navigării pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Mai multe informatii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close