Stema judeţului Sibiu

Stema judeţului Sibiu reprezintă un semn de recunoaştere, convenţional, distinctiv, caracteristic şi simbolic, funcţionând implicit ca marcă sigilară a autorităţii administrativ-teritoriale.
Stema va fi redată pe frontispiciul sediului , pe indicatoarele care marchează intrarea în judeţ, va fi folosită la toate acţiunile festive şi de protocol şi cu toate prilejurile care impun prezentarea stemei judeţului.
Fiind în cauză o stemă se impun convenţiile heraldice.
Ca semn heraldic al unui spaţiu având tradiţie heraldică autentică şi un trecut istoric prestigios, stema se cere a indica această ascendenţă şi demnitatea ei.
Ca fapt social, alcătuirea heraldică proiectată înainte de a fi legal conferită prin autoritatea statului se cere a se dovedi aptă de a satisface exigenţele cetăţenilor pe care urmează a-i reprezenta urmând a fi demonstrată dispoziţia lor de a-şi apropia stema şi de a şi-o însuşi.

Respectând convenţia heraldică şi funcţiunile semnului, acesta se cere a fi unic, simplu şi clar, elocvent pentru câteva idei generale şi fundamentale acceptate de către locuitorii judeţului ca semnificative pentru identitatea lor.

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE elementelor Însumate ale stemei judeŢului Sibiu

Descrierea stemei:
Stema judeţului Sibiu,  ca si compoziţie heraldică, este reprezentată printr-un scut triunghiular despicat, cu cap de smalţ azuriu, încărcat cu leu ca leopard de aur, păşind de la stanga spre dreapta, cu dreapta ridicată, limbat şi armat.
Partea dreaptă, pe smalţ roşu fasciată cu patru fascii de aur micşorate .
Partea stângă, pe smalţ roşu, încărcată de o trinchetă foliată de aur.

Semnificaţiile elementelor însumate:
Stema judeţului este o stemă civică a entităţii teritorial-administrative. Ea cuprinde semne de patronaj istoric, fiind totuşi o asumptiune.
 Din punct de vedere stilistic este o stemă gotică.

- mobila LEU - smalţul auriu a fost ales în complement cu smalţul roşu al scutului, împreună cele două smalţuri fiind cele tradiţionale ale Transilvaniei. Ca simbol consacrat: blândeţe, frumuseţe, nobleţe şi bună credinţă, convine astfel ideilor de simbolizat. Încărcată pe figura cap, simbolizând tradiţional vigilenţa, puterea şi generozitatea, se doreşte a reprezenta calitatea militară a românilor din spaţiul actualului judeţ. Cea de armată voievodală, apoi de plăieşi şi ulterior de alcătuitori ai regimentului grăniceresc cu sediul la Orlat (jud. Sibiu).
Prin prezentarea asezată şi stilul romanic în care este figurată mobila, se doreşte şi o adresă la animalul emblematic al Legiunii Gemina. Leul are tradiţie în mitologia românească, cel de aur fiind simbol solar. Leul are tradiţie românească folclorică, iniţiatică, onomastică, toponimică, heraldică.

- Partea DEXTRA - smalţ roşu fasciat cu patru fascii micşorate de aur este obţinut din spargerea stemei dinastice a Domnilor Munteniei şi duci de Amlaş a Basarabilor. Semnul indică patronajul acestor domni asupra părţii româneşti din spaţiul istoric al actualului judeţ, Mărginimea şi Amlaşul. Semnul este intrat în convenţia heraldică europeană, din epoca feudală până astăzi, ca semn heraldic vlah şi semn în stema dinastică a domnilor Valahiei Mari.

- Partea SINISTRA smalţ roşu încărcat cu trincleta foliată, obţinut prin spargerea stemei municipiului Sibiu cu reţinerea smalţului cu semnificaţia lui şi a trincletei foliate, aceasta funcţionând ca semn sigilar şi heraldic autentic al Universităţii Săseşti. Este un semn de patronaj, după constituire Universitatea Săsească exercitându-şi autoritatea asupra întregului spaţiu istoric sibian.

Nota: Stema judeţului Sibiu a fost aprobată prin Hotărârea nr. 1296 / 2002 a Guvernului României.