Parcul natural Cindrel
Zonă protejată complexă de floră, faună, geomorfologică şi hidrografică.
Starea de conservare a ecosistemului Parcul natural Cindrel este relativ bună, însă este afectată de paşunatul excesiv şi de practicarea unui turism neecologic, precum şi de braconaj.
Localizare: Munţii Cindrelului. 
Etajul alpin si subalpin al vârfurilor Cindrelul (2244 m), Stefleşti (2285 m) şi Conţu Mare. 
Este situat în arealul comunelor Gura Râului, Răşinari, Tilişca şi Jina.
Suprafaţa: 9873,9 ha
Administrator: Consiliile locale ale comunelor Jina, Tilişca, Gura Râului, Răşinari

Acces
1. Sibiu-Paltinis - poteca de munte - traseu marcat
    (  DJ106A Sibiu-Paltinis.- si apoi pe poteca. )

2.Sibiu-Cristina-Orlat-Saliste-Tilisca-Poiana Sibiului - Jina - apoi poteca
      ( DN1 Sibiu-Cristian-DJ106E Cristian-Orlat-Saliste-Tilisca-Poiana Sibiului-Jina - apoi poteca )

3.Sibiu- Cisnădie- Sadu- Râu Sadului- Gâtu Berbecului- Rozdeşti- Şaua Cindrel- Şteflesşti- apoi poteca
      ( DJ 106C Sibiu - Cisnădie-Sadu-DJ 105G Sadu -Râu Sadului-Gâtu Berbecului - Rozdeşti - Şaua Cindrel-DJ106N- Şaua Cindrel - Şteflesşti - apoi poteca  )

4. acces prin judetul Alba : Sebes-Sugag-Saua Cindrel - Steflesti

          TRASEE SECUNDARE

           2. Comuna Jina – Captanu – Guga – la Pripoane – Sub Dusi – Dusi – Padina Rudarilor – Vf. Foltea – Vf. Frumoasa – Vf. Cindrel. Marcaj : banda albastra, 9-10 ore.
           3. Cabana Oasa – Vf. Oasa Mare – Vf. Serbota Mic – Vf. Frumoasa – Vf. Cindrel. Marcaj : cruce rosie, 5 -6 ore.

         TRASEE DE INTRARE Parcul natural Golul alpin Făgăraş

Zona protejată complexă geomorfologică, hidrografică, de floră şi faună . 
Starea de conservare a ecosistemului Parcului natural Golul alpin Făgăraş este relativ bună, însă este afectat de păşunatul excesiv şi de practicarea unui turism neecologic, precum şi de braconaj.
Localizare: 
Golul alpin al Munţilor Făgăraşului, între Vârful Suru şi Podagru.
Versantul nordic aparţine ariei comunelor Racoviţa, Porumbacu, Arpaş şi oraşului Avrig. 
Include si rezervatia naturala Bâlea si Munţii Cindrelului.
Suprafata: 6989,2 ha
Administrator: Consiliie locale Avrig, Porumbacu de Jos, Cârţişoara, Arpaşu de Jos, Direcţia Silvică Sibiu
Acces :
1. D.N. 1 (E 68) Sibiu- ŞelimbĂr- Turnu RoŞu- traseu marcat
2. D.N. 1 (E 68) Sibiu- Şelimbar- Avrig- Porumbacu de Sus- traseu marcat
3. D.N. 1 (E 68) Sibiu- Şelimbar- Avrig- Cârţişoara- Arpaşu de Sus- traseu marcat

         4. Cisnadie – Vf. Magura – cab. Valea Sadului. Marcaj : cruce rosie, 4 ore.
         5. Cisnadioara – Vf. Magura – Poiana Trandafirilor – catunul Prislop – com. Rasinari. Marcaj : cruce albastra, 3 ore.
         6. Halta Sibiel – satul Cacova – cab. Fântânele – Pripoane. Marcaj : cruce albastra, 4 – 5 ore.
         7. Halta Sibiel – sat Sibiel – Valea Cetatii – Poiana Gadia – cabana Fântânele. Marcaj : punct albastru, 3 – 4 ore.
         8. Com. Tilisca – Dealul Negru – Dl. Valenilor -Vf. Guga Mica. Marcaj : triunghi albastru, 3 – 4 ore.
         9. Satul Rod – Pârâul Negru – Dealul Satului – Vf. Guga Mare. Marcaj : cruce rosie, 3 – 4 ore.
       10. Com. Poiana Sibiului – Vf. Magurii – Pârâul Negru – Pârâul Pestilor – Vf. Captanul Mic. Marcaj : triunghi rosu, 2 – 3 ore.
       11. Com. Jina – Valea Dobrei – Vf. Fântânele – Magura Jinarilor – Poiana Rudari. Marcaj : cruce rosie si punct albastru, 7 – 8 ore.
       12. Statiunea Paltinis – Poiana Gaujoara – Saua Batrâna. Marcaj : cruce rosie, 2 – 3 ore.
       13. Statiunea Paltinis – Vf. Oncesti – Poiana Muncel – Poiana Gaujoara – Paltinis. Marcaj : punct albastru, 3 ore.
       14. Statiunea Paltinis – Vf. Oncesti – Poiana Lupilor – Santa – Paltinis. Marcaj : triunghi albastru, 3 ore.
       15. Statiunea Paltinis – Poiana Muncel – stâna Batrâna Mica – fosta cab. Gâtul Berbecului Marcaj : triunghi rosu, 3 – 4 ore.
       16. Statiunea Paltinis – Cheile Cibinului – La Pisc – Dealul Runcu – cab. Fântânele Marcaj : punct rosu, 5 – 6 ore.
       17. Cabana ”Z” – Refugiul Sub Iezer – Saua Cindrel. Marcaj : trunghi albastru, 3 – 4 ore.
       18. Refugiul Cânaia – Caldarea Iujbea – Saua Steflesti. Marcaj : punct rosu, 1 1/2 ore.
       19. Cab. Fântânele – Poiana Neagra – Piscul Vulturului – Strâmba – Poiana Soarelui – Niculesti – Saua Serbanei – Cânaia. Marcaj : cruce rosie, 7 – 8 ore.
       20. Canton Tartarau – Valea Frumoasei – Vf. Frumoasa – Vf. Cindrel. Marcaj : triunghi albastru, 4 – 5 ore.

 

Padurea Dumbrava
Zonă protejată complexă de floră, faună, peisagistică şi culturală.
Starea de conservare a ecosistemelor este relativ bună, însă sunt afectate de paşunatul excesiv şi de practicarea unui turism neecologic, precum şi de braconaj. 
Pe lângă aceste elemente negative ale acţiunii antropice, Parcul natural Dumbrava Sibiului este degradat şi prin tiierile de crengi din copaci, pentru foc, prin distrugerea covorului vegetal etc, de către turiştii neavizati.
Localizare: La S-V de municipiul Sibiu, spre Răşinari
Suprafata: 993 ha
Administrator: Direcţia Silvică Sibiu
Acces :
1. Sibiu Piaţa Gării - troleibuz nr.1 - până la capătul liniei
2. Sibiu - str. Calea Dumbrăvii- DJ106A Sibiu- Păltiniş

Iezerele Cindrelului
Este o rezervatie mixtă, geomorfologică, hidrografică de floră şi faună. 
Localizare:
Arealul comunei Gura Râului, pe versantul nordic al platoului Frumoasei, aproape de vârful Cindrel (2244 m).
Cuprinde două văi glaciare, cu lacurile Iezerul Mare (1999 m alt., 3 ha si 13,30 m adâncime)
                                                    şi Iezerul Mic (1946 m alt., 1,7 m adâncime). 
Reliefului alpin  i se adaugă elemente floristice şi faunistice interesante: salcia pitică, degităreţ, ridichioasă,
                                                                                                       capra neagră, prundăraşul de munte- pasăre alpină.
Se intinde intre 1750 2205 m si 2205 m altitudine.
Suprafata: 609,6 ha
Administrator: Consiliul local al com. Gura Râului
Acces:
1. Sibiu- Paltinis- Batrana- Cindrel
     (  DJ106A Sibiu- Paltinis ( 32 km). Din Paltinis pe traseu montan Paltinis - Batrina- Cindrel  ).

Rezervatia naturala Golul Alpin şi lacul Bâlea
Rezervatie complexă, geomorfologică, hidrologică, de floră şi faună. 
Cuprinde relieful alpin, flora şi fauna din circul glaciar Bâlea, precum şi lacul cu acelaşi nume.
Dintre elementele floristice specifice: jnepen, ienupăr, floarea de colt, smirdar, bujor de munte, afin; 
Dintre elementele faunistice: capra neagră şi acvila de stâncă. 
Starea de conservare a Rezervaţiei naturale Golul Alpin şi lacul Bâlea (de tip complex) a avut de suferit după construirea Transfăgărăşanului şi intensificarea turismului; 
covorul vegetal s-a redus datorită numărului mare de autovehicule şi turişti care campează în zonă, iar o serie de specii de animale s-au refugiat în văile din împrejurimi. 
Se înregistrează şi aici practicarea unui turism neecologic şi a pescuitului în lac.
Localizare: Munţii Făgăraşului, Căldarea glaciară Bâlea, între varfurile Vânătoarea lui Buteanu (2508),
                                                                                                      Capra (2439 m), 
                                                                                                      Paltinu Mare (2398), 
                                                                                                      Muchea lui Buteanu (2506 m) 
şi Piscul Bâlii, în aria comunei Cârţişoara.
Suprafaţa: 180 ha
Administrator: Consiliul local al com. Cârţişoara
Acces:
1.D.N. 1 (E 68) Sibiu - Şelimbăr- Avrig se desprinde drum spre Cârţişoara -pe Transfăgărăşan- Valea Bâlii- traseu montan
Staţia CFR - Cârţa- traseu montan cu coborâre la Bâlea Lac;


Rezervatia naturala Calcarele eocene de la Porceşti
Este un monument al naturii cu valoare paleontologică, cu numeroase elemente minerale şi specii de floră şi faună fosilizate: fosile de lemelibranhiate, gasteropode, echinoderme, numuluti, dinţi de rechin.
Localizare: în extravilanul comunei Turnu Roşu în partea de Sud şi Sud-Est a comunei, străbătută de cursul Văii Sadului.
Suprafaţa: 60 ha
Administrator: Consiliul local al com. Turnu Roşu
Problemele cu care se confruntă Rezervaţia naturală Calcarele eocene de la Porceşti (de tip paleontologic) sunt faptul ca paşunatul excesiv favorizează procesele superficiale de eroziune, care scot la zi depozite fosilifere, din care sunt colectate fragmente de către diverse persoane şi comercializate .
Acces:
Statia CFR pe linia Sibiu - Podul Olt - Râmnicul Vâlcea (201), la 20 km de Sibiu;
DJ - Tălmaciu - Racoviţa - Avrig, varianta din dreptul staţiei CFR Podul Olt spre Turnu Roşu

Dealul Zakel - Rezervaţia de stepă din Valea Şarba
Este o rezervatie complexă de floră şi faună caracteristică arealului de stepă euro-siberian. 
Dintre elementele care se găsesc aici enumerăm: jaleş, steluta vînătă, sachiz, frăsinel, colilie, negară.
Localizare: în extravilanul comunei Sura Mare, iîntre Slimnic şi Şura Mare, pe versantul dealului Zakel şi Valea Şarbei.
Suprafata: 11 ha (din care 4,5 ha afectate de alunecari de teren)
Administrator: Consiliul local al com. Şura Mare
In ceea ce priveşte Dealul Zakel (rezervaţie de stepă, de tip complex) datorită fenomenelor de alunecare şi a lucrărilor de stabilizare versant, suprafaţa iniţială a rezervaţiei s-a redus de la 11 la 5 ha; 

Acces:
1. DJ14 Sibiu- Slimnic (15 km de Sibiu) , iar din Slimnic pe drum de tara si poteca mai sunt de strabatut 2 km
2. DN14 Sibiu- Sura Mare iar din Sura Mare pe drum de tara si poteca aprox. 4 km.
Dintre speciile de plante specifice numai acestei zone amintim :
- amareală siberiană (Polygala sibirica),
- coada zmeului (Calla palustris)
- pătlagina uriaşă (Plantago maxima),

Rezervaţia naturală Şuvara Saşilor Tălmaciu
Este o rezervaţie botanică.
Localizare: Pe valea râului Sadu, între localităţile Sadu şi Tălmaciu (430 m altitudine), în extravilanul oraşului Tălmaciu.
Suprafaţa: 20 ha
Administrator: Consiliul local al oraşului Tălmaciu
Problemele cu care se confruntă Rezervaţia Şuvara Saşilor (botanică) sunt faptul că nu este împrejmuită şi nu beneficiază de pază.
Acces:Sibiu- Tălmaciu- Sadu
E81 Sibiu-Rm. Vâlcea până la Tălmaciu.
Din Tălmaciu pe DJ până la Sadu apoi pe potecă (aprox 3 km ).

Rezervatia naturală Arpăşel
Localizare: Versantul nordic al Munţilor Făgăraşului, pe valea Arpăşelului, alături de Parcul natural Bâlea.
Cuprinde etajul alpin, subalpin şi montan superior, între 1000 m şi 2500 m altitudine, pe valea străjuită de vârfurile Vânătoarea lui Buteanu (2508 m) si Vârtopel (2359 m)
Suprafata: 732 ha
Proprietar: RA Romsilva - filiala Sibiu, Ocolul Silvic Arpaş
Este o rezervaţie faunistică şi de floră. 
Aici trăiesc cca. 80% din caprele negre din Munţii Făgăraş, marmote, urşi, acvile de munte, cervide.
Rezervaţia Arpăşel (faunistică) este bine conservată, deoarece pe de-o parte beneficiază de pază, iar pe de altă parte accesul este dificil, este însă puternic afectată de zgomotul datorat tragerilor de antrenament efectuate în Poligonul militar Cârţişoara.
Acces:
Calea ferata Sibiu - Braşov, staţia Arpaşul de Jos.
E68 - Şoseaua Sibiu - Braşov - comuna Arpaşul de Jos - apoi pe Transfăgăraşan- traseu marcat

Calcarele cretacice de la Cisnădioara
Monument al naturii cu valoare geologică. - de tip paleontologic
(aria protejată este afectată de păşunat, nu are pază şi este degradată prin practicarea unui turism neecologic)
Suprafata:0,9 ha
Localizare: Pe Valea Argintului, la cca. 800 m S-V de satul Cisnădioara.
Acces: Şoseaua Sibiu - Cisnădie Cisnădioara

Vulcanii noroioşi de la Haşag
Monument al naturii cu valoare geologică.
(aria protejată nu este clar delimitată şi nici indicată în vreun fel, iar în zonă se practică agricultura)
Localizare: intre satul Haşag şi satul Mândra, pe raza comunei Loamneş.
Acces: Calea ferata Sibiu - Mediaş, halta Haşag
Suprafata:1,0 ha

Canionul Mihăileni
Monument al naturii cu valoare geologică.
(nu este clar delimitată şi se practică păşunatul)
Suprafata: 15 ha
Localizare: Localitatea Mihăileni, la cca. 1 km de centrul de comună, pe malul stâng al pârâului Calva.
Acces: D.J. Sibiu - Mediaş; D.J. Şeica Mare - Mihaăileni - Agnita

Masa Jidovului -  La Grumaji-  comuna Jina
Monument natural cu valoare geologică.
(nu este clar delimitată şi nici indicată prin panouri)
Suprafaţa: 0,5 ha
Localizare: Pe raza comunei Jina, la cca 10 km sud de Sugag, pe malul drept al rÂului Sebeş.
Acces: D.J. Sebeş - Bistra

Pintenii din Coasta Jinei
Monument al naturii cu valoare geologică.
(-nu este delimitată şi indicată; 
  - datorită accesului dificil nu este afectată de activităţi antropice)
Suprafaţa: 1 ha
Localizare: Pe raza comunei Jina, pe malul pârâului Lihoi, afluent al Sebeşului, în amonte de localitatea Dobra.
Acces:
D.J. Sibiu - Jina, apoi potecă marcată cu cruce roşie.
D.J. Sebes - Dobra, apoi potecă de munte

Rezervaţia naturală Lacul fără fund de la Ocna Sibiului
Este un monument al naturii cu valoare geologică.
Prezinta fenomenul de heliotermie. S-a format intr-o veche mină de sare prăbuşită la 1775.
Se mai numeste si Lacul Francisc sau Lacul Lemnelor.
Suprafaţa: 0,2 ha
Localizare: in partea de est a parcului băilor Ocna Sibiului, în apropierea aleii ce duce la staţia CFR.
Acces:
Calea ferată Sibiu - Mediaş, staţia Ocna Sibiului
Şoseaua Sibiu - Ocna Sibiului

vezi aici:material informativ editat de CJSibiu in scopul informarii cetatenilor

 Nota: Nu există ridicări topografice pentru ariile protejate din judetul Sibiu.