Staţiunea balneoclimaterică Ocna Sibiului
http://www.ocnasibiului.ro
http://www.ocnasibstrand.ro
Primele cercetări sistematice ale valenţelor curative a lacurilor sărate sunt efectuate în 1820.
Dupa această dată se amenajează treptat staţiunea. 
În jurul lacurilor se construiesc cabine, se plantează pomi, se ridică pavilioane pentru băi calde şi reci. Staţiunea a fost inaugurată oficial la 20 iunie 1858.
Între 1906 si 1909 s-au ridicat pavilionul central şi clădirea băilor existente şi astăzi. 
Ele cuprind săli pentru băi calde, pentru împachetări cu nămol, aerosoli, bazine.
Din 1948 - Băile Ocna Sibiului devin staţiune cu caracter permanent.

Pe lânga pavilioanele amintite, staţiunea mai cuprinde ştrandul cu lacurile Horia, Cloşca şi Crişan, formate prin inundarea a şase saline vechi (7.848 m.p. si adncimi de 44,5 m, 34,55 m, respectiv 44 m). 
Acestora li se adaugă lacurile din apropierea liniei ferate Sibiu - Copşa Mică. 
Cele mai importante sunt:

• Lacul fără fund, format pe locul fostei saline Francisc Grube, părăsită în 1775 (1.665 m.p., 32 m adâncime) - declarat monument al naturii, cu cel mai puternic fenomen de heliotermie;
• Lacul Ocna pustie (Avram Iancu) format pe locul salinei Fodina Maior, abandonată în 1817 - 160 m adâncime, cel mai adânc lac antroposalin din România;
• Lacul Brâncoveanu, format pe locul unei saline părăsite în 1699, cel mai sărat lac din Ocna Sibiului (310 g/l salinitate);
• Lacul Ocniţa, legat cu lacul Ocna Rustic (200 g/l - salinitate);
• Lacurile Inului, Maţelor, Lacul cu nămol.

Staţiunea de odihnă Păltiniş
Statiune turistică permanentă situată la 32 km sud-vest de Sibiu. 
Este situată la altitudinea de 1442 m într-o padure de conifere, în Munţii Cindrel. 
A fost întemeiată de Societatea Carpatina Transilvană (S.K.V.) în ultimul deceniu al secolului XIX.
Din nucleul de vile iniţial staţiunea conservă :
    Casa turiştilor (1894), 
    Casa medicilor (1895), 
    Sala Monaco (1898) 
    şi încă o vilă, declarate monumente istorice.
Climatul montan, cu aerul ozonat, recomandă staţiunea pentru tratarea asteniilor, a bolii Basedow, a sechelelor pulmonare, surmenaj, hipertiroidie benignă.
Stratul de zapadă se mentine cca. şase luni recomandând Păltinişul pentru sporturile de iarnă. 
Pârtia de schi de pe Muntele Onceşti dispune de telescaun, teleschi si baby - lift. 
Staţiunea dispune de vile, hoteluri, restaurante, baruri, club, bibliotecă. 
Păltinişul este punct de pornire pentru multe trasee turistice în Munţii Cindrel si Munţii Lotrului.


Statiunea balneoclimaterică permanentă Bazna. 
http://www.bazna.ro
Factori terapeutici: 
-ape minerale clorurate-sodice, iodurate, bromurate;
-nămoluri terapeutice, climat blând. 
Valoarea curativă a izvoarelor minerale din Bazna era cunoscută încă din secolul al XVIII-lea. 
Andreas Gaspari le consacră între 1762 si 1779 studii aprofundate, care au stat la baza cercetărilor ulterioare. 
Pacienţii se tratau singuri în corturi sau colibe. 
In 1814 Biserica evanghelică preia lacurile minerale şi hotărăşte construirea unui aşezământ balnear.

In 1843 o societate pe acţiuni din Mediaş începe exploatarea sistematică a băilor.
Din 1949 Băile Bazna trec în administrarea Ministerului Sănătăţii, devenind staţiune balneoclimaterică cu caracter permanent. 
Capacitatea de tratament ajunge în 1986 la 13.000 persoane totalizand 180.000 zile turistice, din care 404 zile cu turişti străini.

Staţiunea este situată pe stanga Văii Bazna într-un parc natural. 
Se întinde pe o suprafata de 20 hectare. 
Dispune de sase baze de tratament, policlinică balneară (cu sectii de reumatologie, ginecologie, stomatologie, radiologie), cantina, restaurant, bibliotecă, club, amenajări sportive şi de agrement.

Staţiunea balneoclimaterică Miercurea Sibiului
Staţiune balneoclimaterică sezonieră de interes local situată la 5 km de oraş.
Factori terapeutici: izvoare cu apă minerală clorurate-sodice, nămol sapropelic fosil, climat de cruţare. 
Indicatii: afecţiuni reumatismale, neurologice, ginecologice, endocrine cardio-vasculare.